Thursday, March 8, 2007

Dumnezeu catre Tetelu

Draga Tetelu,

Tin sa-ti spun ca azi dimineata m-a vizitat Petre, aici, la Spitalul de Boli Nervoase pentru Dumnezei. Si-am stat cu el la o cafea. Mi-a adus niste ziare, vreo doua sticle de votca si cateva cereri de moarte si de boala sa le semnez - birocratie domnule! de-asta tot zic sa trec odata pe la voi sa va dau viata vesnica . Si-uite asa, din vorba-n vorba, din pahar in pahar, din pagina-n pagina, pe ce crezi ca-mi pica ochii? Pe jurnalul tau. Ei si atunci m-am pus pe plans. Zic, uite domnule, nu se-nvata minte! Nu-i mai dau inspiratie de juma de an, i-am scazut audienta, l-am despartit de prietena, i-am micsorat increderea in sine, si el nimic! Nimic! Ce dumnezeii ma-tii ai, ma? Vrei sa ma cobor la tine?!?
M-ai imbolnavit de blazare cronica, nu-ti ajunge? Astia micii, arhanghelii si cu toti sfintii nu stiu cum sa ma mai dreaga. Mi-au dat marijuana, heroina si LSD. Nimic. Si eu simt asa, ca plange sufletul in mine. N-am chef de nimic. Parca acum inteleg si eu ce-i aia depresie.
Cateodata, ca sa ma inveseleasca imi mai aduc DVD-uri de-alea cu Paris Hilton cand facea ea sex. Ce sa zic? Nu ma impresioneaza. Nu stiu ce am. Parca tot nu-mi vine sa rad.
Am zis sa mai incerc o data faza aia cu razboaiele mondiale, ca tare m-am amuzat atunci. M-am tinut cu mainile de burta. Dar, nu stiu ce pana mea, ceva in mine imi spunea ca nu.
Intr-o zi, Maria chiar imi zice: "Doamne, de ce nu faci tu apocalipsa aia, sa termini odata cu ea? Iti mai clatesti si mata ochii, mai iei o gura de aer". Si sa stii ca ma mai imbujorasem un pic. De cand tot asteptam eu momentul asta. Da' iar mi-a pierit iar chefu si-am mai luat o gura de Johnnie.
Si, daca tot iti marturisesc acum, hai sa ti-o zic pe-aia mai rea: nu mai pot dormi. Sufar de insomnii. Cearcanele le mai dreg cu niste fond de ten, nu-i problema, da' ce e mai grav e ca usor-usor ma ia damblaua. Presimt.
De asta iti tot dau semnale, Tetelule! Crezi ca problema aia cu erectia e la misto, sau cum? Atacurile alea de panica nu te-au pus pe ganduri? Si ma-ta cand ai aflat care-cum-sta treaba cu ea....nimic?!
Si ce ma doare cel mai tare e ca tu nu ma intelegi, Tetelule! Tu nu intelegi ce e aia sa fii un Dumnezeu plictisit. Inceteaza cu jurnalul ala si nu-ti mai bate joc de viata si de cariera mea!

Hai ca te pup, esti baiat bun, inflatia te strica. Fug ca tre sa-mi fac plimbarea.

2 comments:

Anonymous said...

Hai ca iti zic eu cum sa faci. Bagi degetul mijlociu de la mana stanga in gura si ti-l umezesti. Dupa aceea, bagi in gura si degetul mare, tot de la mana stanga, si ti-l umezesti si pe asta. Dupa care apuci coltul din dreapta jos al paginii din dreapta si o intorci cu nadejde. Si uite-asa scapi si de Tetelu, si de jurnalul lui care te plictiseste intr-o asemenea masura.
Sau, si mai simplu, printr-o miscare rapida a ochilor, ti-i muti frumusel mai acana, cat sa nu-ti cada fix pe acea rubrica din cale-afara de adormitoare.

dina said...

Draga domnule buje, nici nu aveam cum sa nu va recunosc stilul inconfundabil. Stii de ce il citesc de fiecare data? Pentru ca de fiecare data sper sa am o surpriza. Sa scrie despre altceva. Vorba aia - Speranta moare ultima.