Cum am inghetat langa Calorifer.

Olimpiadele Comunicarii, anul II. Evenimentul monden al anului, pentru orice tanar ravnitor de glorie in pucioasa advertisingului. Alaturi de Luciana, Catalina, Laura si Alex m-am mobilizat si eu in anul 2 de facultate, dupa cum veti vedea.
Totul a inceput pe holul caminului, la o treaba, rezemati de un calorifer. Stand cu ochii-n tavanul coclit, cautand cu disperare inspiratia in vreo gaura de perete, am ajuns la concluzia ca cel mai potrivit nume pentru echipa noastra este ...Caloriferul. Da, ala ruginit, disfunctional, plin de chistoace si scrum de tigara. Ala de care ne sprijinisem oasele juma de an cand ne cracanam de ras. Ala care trasese cu urechea tevii la confesiunile noastre, stand paralizat, de perete.
Apoi ne-am pus pe brainstormat. Dupa 4 zile, aveam aceeasi 0 (zero) idee. Disparuse orice urma de speranta. Pe la 4 dimineata, Luciana are o idee. Incropim repede un spot video, radio si alte trebuincioase si ne bagam la culcare.
La 9 ne ne prezentam la Camera de Comert, unde are loc preselectia. In sala de asteptare, trendy people, dreduri facute la coafor pentru impresie artistica, care de care mai creativ. Se face 11 si noi nu intram la niciun juriu. Se face 4 si noi tot acolo. Sala goala. Pe la 4 jumate, iese Naumovici cu Gavrila, disperati, intreband in toate partile. Pe mine ma trec apele. Imi tremura genunchii. Ma uit la Naumovici si-mi clantanesc dintii-n gura. Ma duc la baie sa iau o gura de apa. Cand ma-ntorc, aflu ca Naumovici tocmai ce se certase cu Botan fiindca voia ca echipa "Caloriferul" sa intre la el. Tot atunci, mi se spune ca am fost special lasati la urma, deoarece numele nostru neobisnuit starnise asteptari imense. Aud si inghit in sec. Suntem anuntati ca intram la Botan si Tanjala. Pfiu. Bine c-am scapat de Naumovici ca faceam infarct acolo. ( Pe vremea aceea, fiind o fana Naumovici)
In sfarsit, intram in sala. Botan si Tanjala entuziasmati sa cunoasca celebra echipa "Caloriferul". " Va asteptam de dimineata", zice Tanjala, iar eu simt cum mi se ridica fiecare fir de par in cap. Oamenii se aseaza pe scaune, eu ma duc sa pun logo-ul in fata: un calorifer facut din poliestiren. ( :((((( ce-a fost in capul nostru?!) Pe Botan il bufneste rasul, dar se abtine. Zice ca suntem originali. Fiind desemnata sa sparg gheata, incep cu poezia. Tanjala ma priveste in ochi; eu spun poezia. Botan se tine c-o mana de fata, c-o mana se ciupeste sa nu rada; eu spun poezia. Inauntru se face din ce in ce mai frig. Incep sa ma treaca frisoanele. Urmeaza Luciana cu alta poezioara. Ii vad cum dau din cap , din complezenta. Ma uit la calorifer si inghet. Urmeaza Laura. Botan schiteaza un zambet. Apoi Catalina si Alex.
"Multumim frumos, interesanta abordare, ne-a parut bine, la revedere".